Alexandru Pugna

Interpret al muzicii populare

Articole in diverse ziare si reviste

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 26 iulie 2010

Publicat în poze Alexandru Pugna | 2 Comentarii »

“Pana de Paun”, cea mai buna editie

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 19 noiembrie 2010

Cea de-a cincea editie a Festivalului National de Interpretare a Cantecului Popular Romanesc “Pana de Paun” s-a desfasurat pe scena Centrului Cultural Municipal “George Cosbuc”, manifestarea fiind initiata de artistul Alexandru Pugna si organizata de Asociatia “Nunta Zamfirei” Bistrita in colaborare cu Centrul Judetean pentru Cultura si Centrul Cultural Municipal “George Cosbuc”. Prestigiul festivalului a adus in concurs 20 de tineri interpreti de muzica populara din toata tara, fiecare pregatind cate o doina si un cantec cu acompaniament. Prezentarea festivalului a apartinut lui Emiliei Lazar si lui Alexandru Pugna, artist de muzica traditionala si realizator de programe radio-tv, care prin eleganta formularilor au dat un ritm alert, viu, scenei. Juriul – format din Ileana Vieru (presedinte), Gelu Furdui, Maria Costea Lirca, Cristian Toma, Dorel Cosma, Alexandru Pugna, Emilia Lazar, Rozalia Fuca-Tomescu si Vasile V. Filip – a acordat Marele Premiu “Pana de Paun” lui Paul Daniel Ananie din Maramures, bun interpret atat la doina, cat si la cantecul popular, care a purtat un costum autentic.
Dupa opinia autorizata a lui Gelu Furdui, “editia din acest an este cea mai buna din cele de pana acum; din cei 20 de concurenti am ascultat copii foarte talentati si am fi bucurosi sa dea Dumnezeu ca festivalul sa mearga la fel de bine”.
Nu in ultimul rand este de subliniat prezenta masiva in sala a publicului bistritean, avizat, cum spunea Alexandru Pugna, public ce a aratat interes pentru “Pana de Paun” si cultura noastra traditionala, semn al oportunitatii editiilor viitoare. 

Marele Premiu, in Maramures
Juriul nu a avut deloc o misiune usoara, dupa cum a precizat Alexandru Pugna aseara, la Gala laureatilor, evaluarea cu maxima obiectivitate dand o ierarhie argumentata strict pe criterii profesionale: interpretare vocala, prezenta scenica si costum, precizate de Ileana Vieru, presedintele jriului. Premierea a inceput cu tinerii care au primit diplome de participare, chiar si numai calificarea in concurs fiind socotita meritorie. Din judetul nostru au primit astfel de diplome Diana Rus si Ana Maria Termure. Premiul III a revenit lui Nicu Mata din Republica Moldova, premiul II – Anei Maria Patrascoiu (Prahova), premiul I – Lorenei Pascu (Hunedoara) si Marele Premiu “Pana de Paun” – lui Paul Daniel Ananie din Maramures. Au mai fost acordate premii speciale menite sa cinsteasca amintirea unor cariere de exceptie, prin vocile unor interpreti care promit; premiul “Valeria Peter Predescu” a revenit Cristinei Bugnar, premiul “Lucretia Sanmihaian” – Mihaelei Panca, premiul “Ion Conea”- lui Marian Suciu, premiul “Maria Peter” – Andreei Ciupe, iar Premiul “Dumitru si Codruta Vartic” s-a acordat lui Paul Ionut Gal. Premiul de popularitate (Paul Daniel Ananie) a coincis cu optiunea pentru Marele Premiu, ceea ce denota calitatea publicului bistritean ale carui optiuni au fost urmarite de Andreea Hoca, secretar muzical al Ansamblului Profesionist “Dor Romanesc”. Jurnalistul Maximinian Menut a inmanat Andreei Cristina Haisan diploma din partea presei bistritene, de asemenea, diplome de excelenta Luciei Todoran si lui Alexandru Pugna pentru valoroasa activitate culturala pe care o desfasoara. Amandurora li s-a cantat in seama aniversarilor, prezenta si apropiata, “Multi ani traiasca”.
Totusi, premiul cel mai valoros a fost acordat de filiala Romania a Uniunii Europene de Folclor (IGF), al carei presedinte, lect. univ. dr. Dorel Cosma (directorul Centrului Cultural Municipal “George Cosbuc”), a oferit pentru castigatorii Marelui Premiu, premiilor I, II si III un turneu de o saptamana, anul viitor, in Franta, anuntul fiind aplaudat de sala intreaga.
Recitalurile consacratilor din cele doua seri au fost sustinute de Maria Butaciu, Florentina si Petre Giurgi, Maria Marcu, Adrian Stanca, Cornelia Ardelean-Archiudean, Petre Petruse si Dorina Grad, iar in partea a doua, de Matilda Pascal Cojocarita, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Ioan Dordoi, Mirela Petrus, Felix Galan, Cristina Retegan, Anuta Motofelea, Nicolae Cioanca, Ioachim Span si Veronica Balan.
Remarcat acompaniamentul nuantat la zone folclorice, realizat de orchestra Ansamblului Profesionist “Dor Romanesc”, dirijata de Stefan Cigu si Anghel Urs, apreciati violonisti. Un moment de reculegere a fost pastrat pentru Gruia Stoia, un apropiat al editiilor anterioare ale festivalului.
In incheiere, Alexandru Pugna a apreciat perenitatea folclorului nostru, importanta cinstirii culturii populare si a multumit pentru sprijinul acordat celei de-a cincea editii de primarul Bistritei, Teodor Ovidu Cretu, si de presedintele Consiliului Judetean, Liviu Rusu.
De retinut, cea mai buna editie de pana acum!Victor STIR

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Maria Butaciu, sărbătorită cu drag acasă – „Pana de păun” purtată de un maramureşean

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 19 noiembrie 2010

Vin, 12/11/2010 – 00:00 | Menuţ Maximinian- Rasunetul
Ediţia din acest an a Festivalului Naţional de Interpretare a cântecului popular românesc „Pană de păun” a debutat într-un mod cu totul inedit prin sărbătorirea, la 70 de ani de viaţă şi 50 ani de cântec, a doamnei folclorului năsăudean, Maria Butaciu. Într-o prezenţă deosebită, artista Maria Butaciu a fost aplaudată minute în şir de publicul prezent în număr mare în sala Centrului Cultural Municipal Bistriţa. Coordonatorul şi iniţiatorul acestui festival, artistul Alexandru Pugna, a reuşit, prin invitaţia adresată Mariei Butaciu, să readucă în faţa bistriţenilor câteva dintre şlagărele fredonate astăzi de o ţară întreagă. Pentru ambasadorul culturii năsăudene, Maria Butaciu, au fost acordate Diplome de Excelenţă şi însemne pentru merite culturale de către primarul comunei natale, Salva, Gheorghe Onul; de către Consiliul Judeţean, prin vicepreşedintele Mihai Bumbu; Primăria municipiului Bistriţa, prin viceprimarul George Avram; directorul Centrului Cultural Municipal, Dorel Cosma. O surpriză aparte a constituit-o diploma din partea armatei oferită de col. rez. Florentin Archiudean, şeful Cercului Miliitar Bistriţa, artista Cornelia Ardelean Archiudean şi micuţii de la Casa Armatei, care i-au adus în dar interpretei şi un tablou care surprinde o moară de pe locurile natale. Recitalul susţinut de Maria Butaciu ne-a convins, încă o dată, de valoarea acestui mare nume al folclorului românesc.

Nu mai puţin de 20 de concurenţi din toate zonele ţării au participat în concurs, demonstrând că folclorul românesc se află pe mâini bune, iar Festivalul „Pană de păun” este deja o manifestare consacrată la nivel naţional.
Juriul de specialitate, format din Ileana Vieru, realizator de emisiuni folclorice la Radio România – preşedinte, prof. Gelu Furdui – realizator emisiuni Radio Cluj, prof. Maria Costea Lircă – realizator emisiuni Radio Târgu Mureş, Cristian Toma – realizator Televiziunea Favorit,, prof. dr. Dorel Cosma – director Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, Alexandru Pugna – preşedintele Comisiei de Cultură din Consiliul Judeţean, prof. dr. Vasile Filip – doctor în folclor, prof. Rozalia Fucă Tomescu – director Şcoala de Arte Bistriţa, Menuţ Maximinian – jurnalist şi prof. Lazăr Ometiţă, a hotărât ca trofeul să meargă în judeţul vecin, în Maramureş, la Paul Daniel Ananie, care va purta de acum şi un clop de păun. Premiul I i-a revenit Lorenei Pascu din Hunedoara; premiul II Anei Maria Pătrăşcoiu – Prahova; premiul III – Nicu Mâţă, Chişinău. Premiul presei a fost acordat Andreei Cristina Haisan din Suceava; premiul Valeria Peter Predescu Cristinei Bugnar de pe Bârgău; premiul Maria Peter Andreei Ciupe din Cluj, premiul Codruţa şi Dumitru Aron Vârtic lui Paul Ionuţ Gal din Sălaj; premiul Lucreţia Sînmihăian – Mihaela Panca din Prahova şi premiul Ioan Conea pentru Marian Suciu din Mureş.
Manifestarea a fost prezentată, la modul profesionist, de către etnologul Centrului Judeţean pentru Cultură, Emilia Ometiţă si artistul Alexandru Pugna. Gala recitalurilor a fost susţinută, în prima seară, de Maria Marcu, Cornelia Ardelean Archiudean, Petre Petruse, Dora Grad, bănăţeanul Adrian Stanca şi maramureşenii Florentina şi Petre Giurgiu. Alexandru Pugna a primit din partea Inspectoratului Poliţiei Judeţene Maramureş o Diplomă de Excelenţă. A doua seară, după Gala laureaţilor, în cadrul căreia Paul Ananie a primit clopul de păun confecţionat pe scenă de meşterul popular Lucia Todoran, au mai fost acordate două Diplome de Excelenţă din partea cotidianului nostru pentru Alexandru Pugna pentru activitatea cultură deosebită de promovare, menţinere şi valorificare a folclorului românesc şi pentru meşterul popular Lucia Todoran, pentru susţinerea şi promovarea comorilor din lada de zestre a năsăudenilor în ţară şi străinătate, domnia sa împlinind ieri şi o vârstă rotundă. Recitalurile susţinute de Radu Lazăr, câştigătorul ediţiei a IV-a şi membrii ansamblului folcloric profesionist „Dor Românesc”, Matilda Pascal Cojocăriţa, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Ioan Dordoi, Felix Galan, Mirela Petruş, Felix Gălan, Anuţa Motofelea, Ioachim Spân, Nicolae Cioancă, Cristina Retegan şi Veronica Bălan, sub baghetele maeştrilor Ştefan Cigu şi Anghel Urs, au confirmat nivelul ridicat artistic al soliştilor din judeţul nostru.
Alexandru Pugna, împreună cu colaboratorii, a reuşit să facă din „Pana de păun” un simbol nu doar al plaiurilor noastre, ci şi a ţării, dovedind, încă o dată, că este un bun organizator, un artist care ştie să creeze momente artistice unice, spre bucuria spectatorilor, dar şi a telespectatorilor care vor vedea acest festival din orice colţ al lumii pe Favorit TV.

La multi ani, Maria Butaciu, cadouri si gânduri bune de la Cornelia Ardelean si Alexandru PugnaLa multi ani, Maria Butaciu, cadouri si gânduri bune de la Cornelia Ardelean si Alexandru Pugna

Concurentii din acest anConcurentii din acest an

Juriul festivaluluiJuriul festivalului

maramuresanul Paul Ananie cu clopul cu paunmaramuresanul Paul Ananie cu clopul cu paun

Diplome de Excelenţă din partea cotidianului nostru pentru Lucia Todoran si Alexandru PugnaDiplome de Excelenţă din partea cotidianului nostru pentru Lucia Todoran si Alexandru Pugna

Prezentatorii festivalului etnologul Emilia Ometiţă şi artistul Alexandru PugnaPrezentatorii festivalului etnologul Emilia Ometiţă şi artistul Alexandru Pugna

Premiul presei  a mers la SuceavaPremiul presei a mers la Suceava

Doi sarbatoriti Alexandru Pugna si Lucia TodoranDoi sarbatoriti Alexandru Pugna si Lucia Todoran

Bănăţeanul Adrian Stanca în duet cu maramureşenii Florentina şi Petre GiurgiBănăţeanul Adrian Stanca în duet cu maramureşenii Florentina şi Petre Giurgi

Matilda Pascal Cojocăriţa, Ştefan şi Horaţiu CiguMatilda Pascal Cojocăriţa, Ştefan şi Horaţiu Cigu

Domnica DologaDomnica Dologa

Anuta Motofelia si Emilian CorutiuAnuta Motofelia si Emilian Corutiu

Fratii SpânuFratii Spânu

Fratii DordoiFratii Dordoi

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

La mulţi ani, Alexandru Pugna!

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 14 noiembrie 2010

Duminica, 14/11/2009 – 00:44 | Menuţ Maximinian -Rasunetul

Astăzi este ziua de naştere a unuia dintre cei mai mari interpreţi de folclor ai Ardealului. Alexandru Pugna oglindeşte în cântecul lui filosofia de viaţă a ţăranului românde la poalele Ţibleşului, de pe valea scăldată în dor unde s-a născut şi marele romancier Liviu Rebreanu. Crescut sub streaşina bisericii la Căianu Mic, prinde pe lângă dragostea pentru folclor şi iubirea pentru credinţa străbună, săvârşind şi studii teologice. Iubeşte atât de mult creaţia populară încât şi-a dedicat toată viaţa acesteia, fiind sprijinit în toate acţiunile de frumoasa doamnă Jeni Pugna. Povestea cântecului nemuritor este aşezată în volumul „Pe cărări de cânt şi dor”, apărut la Editura „Karuna”, scrisă deTiberiu Irimia şi Mariana Pop. Alexandru Pugna, prin acţiunile de ampoloare pe care le realizează la Bistriţa, în calitate de şef serviciu la Centrul Judeţean pentru Cultură, la “Dor Românesc”, preşedinte al Comisiei de Cultură a Consiliului Judeţean, preşedinte al Asociaţiei “Nunta Zamfirei”, reuşeşte să înnobileze arta populară, fiind unul dintre cei mai active promotori ai bistriţenilor şi năsăudenilor pe plan naţional. În faţa unei asemenea personalităţi ne înclinăm, dorindu-i în ceas aniversar, mulţi ani cu sănătate şi fericire.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Medalion aniversar- Gânduri pentru Alexandru Pugna – La multi ani!!

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 14 noiembrie 2010

Sâm, 13/11/2010 – 00:00 | Menuţ Maximinian

La multi ani, Alexandru Pugna!La multi ani, Alexandru Pugna!

Alexandru Pugna este în ceas aniversar. Artistul care aduce dorul ţăranului român de pe Valea Ţibleşului, are mâine ziua de naştere. Pentru noi, cei crescuţi pe aceste meleaguri binecuvântate de dor şi drag, este o adevărată mândrie să fim părtaşi la bucuria frumuseţii ancestrale, purtată pe aripi de cântec de Alexandru Pugna.
Vocea lui Alexandru Pugna s-a auzit pentru prima dată la Radio în 1984, la Radio Târgu-Mureş, unde, sub coordo¬narea redactorului Dumitru Buzoianu. După trei ani, în 1987, a înregistrat la Radio România, sub îndrumarea redactorilor Gruia Stoia şi Angela Marinescu. A imprimat sub bagheta dirijorilor Constantin Arvinte, Paraschiv Oprea, Ştefan Cigu, Ovidiu Barteş, Zanc Zeno Oliver, Anghel Urs, cu care a înregistrat cele mai frumoase cântece din ţinutul Ţibleşului. Director artistic al Ansamblului Folcloric Profesionist „Dor românesc“ , promotor al tradiţiilor noastre străbune prin Asociaţia „Nunta Zamfirei“ din Bistriţa, Alexandru Pugna ne-a obişnuit cu prestigioase manifestări, recunoscute acum pe plan naţional. În prag de Sfinte Sărbători ale Paştelor este Concertul Pascal „Pricesne şi cuvinte de învăţătură creştin-ortodoxă“, în luna decembrie Concertul de „Colinde şi cântece străbune“, iar de cinci ani Festivalul „Pană de păun”. Pentru iubitorii de folclor realizează şi două emisiuni de profil la Rado Transilvania şi AS-TV. Filmele lui documentare: „Ioana Orban – sufletul Văii Bârgăului“; „Cununa de seceriş la Spermezeu, judeţul Bistriţa Năsăud“; „Regretele meşterului olar Ştefan Gănău“; „Înstruţatul boului la Căianul Mic, judeţul Bistriţa Năsăud“; „Reghina Tapalagă şi cântecul de viaţă lungă“; „Biserica de lemn din Budurleni“ au obţinut numeroase premii la Festivalul Internaţional de Film Eco-Ethno-Folck de la Slătioara, dovedind astfel că este un specialist în domeniul etnologiei.
Cu un repertoriu de cântece româneşti, Alexandru Pugna prin nobleţea cu care a ştiut să vibreze pentru lada de zestre autentică, este unu dintre stâlpii culturii bistriţene. Un om care dăruieşte din experienţa sa şi tinerei generaţii, care este ajutată să iasă în faţă cu un repertoriu demn de identitatea noastră.
În ceas aniversar, îi dorim artistului mulţi ani cu sănătate şi fericire alături de soţia Jeni şi de cei dragi, iar sufletul lui să dăruiască clipe de neuitat pentru românii care iubesc folclorul.
Pana de păun, împreună cu maestrul Ştefan CiguPana de păun, împreună cu maestrul Ştefan Cigu
Cu Maria Butaciu, pe care a aniversat-o de curândCu Maria Butaciu, pe care a aniversat-o de curând
Susţinând tânăra generaţie-Cristina Scurtu şi Paul AnanieSusţinând tânăra generaţie-Cristina Scurtu şi Paul Ananie
Amintiri dragi cu Codruţa VârticAmintiri dragi cu Codruţa Vârtic
Au susţinut folclorul o viaţă Maria Costea Lirca, Valeria Peter Predescu, Gelu Furdui, Alexandru Pugna şi Gruia StoiaAu susţinut folclorul o viaţă Maria Costea Lirca, Valeria Peter Predescu, Gelu Furdui, Alexandru Pugna şi Gruia Stoia
Concert pricesneConcert pricesne
Concert colindeConcert colinde

In concertIn concert
Alături de realizatorul TVR Mărioara Murărescu şi doamna folclorului năsăudean, Valeria Peter PredescuAlături de realizatorul TVR Mărioara Murărescu şi doamna folclorului năsăudean, Valeria Peter Predescu
Grupul pe care îl coordoneazăGrupul pe care îl coordonează

 

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Concurenţi din toată ţara râvnesc la « Pana de păun »

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 14 noiembrie 2010

Mie, 10/11/2010 – 00:00 | Menuţ Maximinian

Asociaţia „Nunta Zamfirei” în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa vă invită astăzi la Festivalul Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „PANĂ DE PĂUN”, ediţia a -V- a, la un concurs cu tineri interpreţi din întreaga ţară, dar şi la recitaluri extraordinare. Ieri dimineaţă, artistul Alexandru Pugna, iniţiatorul acestui festival, alături de realizatorul Radio Cluj, prof. Gelu Furdui, directorul Şcolii de Arte, prof. Rozalia Fucă şi etnologul Emilia Ometiţă, au selectat cei mai buni concurenţi, care îi veţi urmări în această seară în concurs. Pe scena Centrului Cultural Municipal Bistriţa vor fi prezenţi în recitalul din această seară: Maria Butaciu, Florentina şi Petre Giurgi, Maria Marcu, Adrian Stanca, Cornelia Ardelean Archiudean, Petre Petruse, iar mâine recitalurile vor continua cu Ansamblul profesionist “Dor Românesc” al Centrului Judeţean pentru Cultură, şi artiştii Matilda Pascal Cojocăriţa, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Ioan Dordoi, Mirela Petruş, Felix Gălan, Anuţa Motofelia, Ioachim Spân, Nicolae Cioancă, Cristina Retegan, Veronica Bălan. De asemenea, va susţine un recital extraordinar câştigătorul de anul trecut, Radu Lăzăr. Acompaniază Orchestra Profesionistă “Dor Românesc”, dirijori Ştefan Cigu şi Anghel Urs.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Alexandru Pugna susţine moştenitorii

Publicat de Alexandru Pugna pe 14 noiembrie 2010

Mar, 21/09/2010  | Menuţ Maximinian

Ansamblul Naţional Folcloric Transilvania din Baia Mare pregăteşte iubitorilor de muzică populară trei zile pline de recitaluri. Sărbătoarea folclorică aduce în prim-plan spectacolul-concurs “Moştenitorii şi muguri de Tezaur”, prezentat de Marioara Murărescu. In gală vor urca pe scenă Dumitru Fărcaş, Maria Butaciu, Angela Buciu, Nineta Popa, Maria Murgoci, Anghelina Timiş, Florentina şi Petre Giurgi, Ovidiu Homorodean, Georgel Nucă, Cristian Pomohaci, Petrică Stoian Mâţu, Nicolae Sabău, Mariana Deac, Ileana Bumbar, Titus Perşe, Liliana Laichici, Adrian Stanca, Dumitru Dobrican.
În cadrul spectacolelor care au loc atât în Baia Mare cât şi la Ieud va susţine un recital extraordinar şi Alexandru Pugna, care se gândeşte la pregătirea unei ediţii moştenitorii şi la Bistriţa, mai ales că avem atâtea talente în judeţ, o asemenea gală nemaifiind de ani buni, de când au fost selectaţi, de acum profesioniştii, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan şi Nicu Cioancă. Dacă ne gândim doar la Grupul Valeria Peter Predescu, pe care îl coordonează Alexandru Pugna, vom găsi moştenitori de seamă ai tradiţiilor noastre. În concursul din Maramureş se află şi Paul Ananie câştigătorul locului I la prima ediţie a Festivalului Valeria Peter Predescu.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Discografie Alexandru Pugna

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 3 septembrie 2010

Publicat în Discografie | Lasă un comentariu »

Alexandru Pugna, vocea care duce spre perfecţiune cântecul năsăudean

Publicat de Alexandru Pugna pe 20 iulie 2010

Alexandru Pugna, vocea care duce spre perfecţiune cântecul năsăudean

Alexandru Pugna s-a născut la Căianul Mic din judeţul Bistriţa-Năsăud, pe Valea Ţibleşului, având o copilărie deosebit de frumoasă. De mic a cântat. El ţine minte că de multe ori se urca într-un dud bătrân din curtea casei şi de acolo, ascuns între crengi şi frunze, crezând că nu-l aude nimeni, dădea drumul glasului. Aceasta a fost prima lui rampă de lansare. Când avea cam 5-6 anişori stătea pe prispa casei bătrâneşti, unde se juca şi cânta de mama focului. După spusele bunicii sale, „un domn mare“, venit de la Bistriţa în control la primărie, a stat şi l-a tot ascultat. După ce a terminat de cântat a mers la bunica încercând să o convingă să-l dea lui spre înfiere, prevăzându-i un mare viitor. Bineînţeles că bunica nu s-a învoit, motivând că o s-o omoare fecioru-său când se întoarce de la lucru şi nu găseşte copilul.

Drumul în cântecul popular românesc nu a fost deloc uşor. A început să-şi dea seama ce trebuie să facă, pentru a deveni cu adevărat interpret de cântec popular, atunci când a început colaborarea cu Ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş“ al Casei Municipale de Cultură din Bistriţa. Aici, sub îndrumarea doamnei Elvira Botoş, a învăţat că nu e destul să ai voce. Mult mai important este să ştii să transmiţi publicului mesajul fiecărui cântec.

A participat la 16 concursuri şi festivaluri de folclor într-o vreme când la astfel de manifestări participau câte 100-120 de concurenţi din întreaga ţară, iar juriul era format din cei mai mari folclorişti din România. Munca sa a fost încununată cu diverse premii, dar au fost şi nereuşite. Toate acestea nu l-au dezarmat, ci parcă mai mult l-au determinat să continue cu şi mai multă forţă. El nu se prezenta niciodată cu acelaşi repertoriu la două concursuri, dorind să arate că este preocupat de îmbogăţirea permanentă a repertoriului.

Primele înregistrări

Îşi aminteşte cu mare bucurie şi cu emoţie de primele sale înregistrări la un post de Radio. Era în 1984, la Radio Târgu-Mureş, unde, sub coordo­narea redactorului Dumitru Buzoianu, a realizat primele înregistrări. După trei ani, în 1987, a înregistrat la Radio România, sub îndrumarea redactorilor Gruia Stoia şi Angela Marinescu. A avut marea şansă de a înregistra aceste cântece împreună cu Orchestra Radio condusă de maestrul Constantin Arvinte, care s-a preocupat în mod deosebit pentru ca acompaniamentul muzical să îmbrace frumos cântecele sale. După aceste prime înregistrări au urmat altele efectuate cu dirijori celebri, aşa cum ar fi: Paraschiv Oprea, Ştefan Cigu, Ovidiu Barteş, Zanc Zeno Oliver, Anghel Urs, cu care a înregistrat numeroase cântece din ţinutul năsăudean.

Moment de cotitură

Ansamblul folcloric profesionist „Dor românesc“, unde este angajat în prezent, reprezintă pentru el foarte mult. Contribuţia lui la înfiinţarea acestui colectiv artistic a fost una hotărâtoare. După şase ani de la desfiinţarea Orchestrei Profesioniste „Bistriţa“ a Sindicatelor din Bistriţa-Năsăud, se simţea nevoia unui ansamblu folcloric profesionist, care să pună în valoare zestrea folclorică a cântecului. Au fost câteva încercări nereuşite, dar şansa de a realiza acest vis i-a surâs atunci când Ştefan Cigu şi Matilda Pascal Cojocăriţa au propus să-şi unească forţele şi să încerce reînfiinţarea la Bistriţa a unui Ansamblu profesionist. Nu a fost deloc uşor deoarece au avut destule piedici, iar după doi ani de la înfiinţare încă mai stăteau cu toţii fără salarii timp de şase luni, în dorinţa de a nu-i lăsa pe cei care doreau să-i desfiinţeze să-şi realizeze visul lor urât. Astăzi, Ansamblul Folcloric Profesionist „Dor românesc“ se numără printre cele mai valoroase colective artistice din ţară.

„Nunta Zamfirei“, ca punct de referinţă

De câţiva ani Alexandru Pugna este preşedintele Asociaţiei „Nunta Zamfirei“ din Bistriţa, cu care a reuşit să obţină succese deosebite. Astfel, sub egida Asociaţiei s-au realizat câteva ediţii ale Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei“, manifestare ce se înscrie în rândul celor mai valoroase acţiuni de acest gen din ţară. În prag de Sfinte Sărbători ale Paştelor a organizat anual câte un Concert Pascal intitulat „Pricesne şi cuvinte de învăţătură creştin-ortodoxă“, concerte organizate în biserici şi care se bucurau de prezenţa unui public numeros. De asemenea, în luna decembrie organizează Concertul de „Colinde şi cântece străbune“. Întotdeauna este cel mai reuşit concert ce se desfăşoară în prag de Sfinte Sărbători ale Crăciunului. Toate aceste manifestări sunt înregistrate şi popularizate prin cele două emisiuni de la Rado Transilvania şi AS-TV, pentru a putea ajunge şi în casele bistriţenilor ce nu pot fi prezenţi la spectacole.

Un fel de consolare

Cel mai mult îl doare faptul că în satele româneşti din ţinutul năsăudean, ca peste tot de altfel, se pierde tradiţia, obiceiurile şi tot ce reprezenta odinioară, din punct de vedere spiritual, satul românesc. Ce-i drept, nu prea are cum să se opună acestui fenomen. Înţelegând acest lucru a încercat să salveze o parte din ce crede că este valoros. A realizat astfel câteva filme folclorice, pentru a rămâne pe peliculă datinile de odinioară din această parte de ţară. A avut chiar succes cu ele, deoarece au fost selectate ediţii la rând pentru a participa la Festivalul Internaţional de Film Eco-Ethno-Folck de la Slătioara.

Aceste filme sunt: „Ioana Orban – sufletul Văii Bârgăului“ – 2001; „Cununa de seceriş la Spermezeu, judeţul Bistriţa Năsăud“ – 2002; „Regretele meşterului olar Ştefan Gănău“ -2003; „Înstruţatul boului la Căianul Mic, judeţul Bistriţa Năsăud“ – 2004; „Reghina Tapalagă şi cântecul de viaţă lungă“ – 2005. În anul 2007, cu filmul „Biserica de lemn din Budurleni“ a obţinut la acest important concurs Premiul special al Juriului pentru cel mai bun film etnografic din festival. Este de menţionat că muzica pentru acest film a fost compusă special de valorosul muzician şi folclorist Gruia Stoia. Toate aceste filme vor sta mărturie în timp pentru înţelepciunea proverbială a ţăranului român din nord de ţară.

I BANU,  I POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2010

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Albumul săptămânii: Alexandru Pugna – La Dobric la mănăstire

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 25 martie 2010

Rugăciunea este o scară spre cer,  lungă sau mai scurtă după cum Cel de Sus a lăsat. Cu paşi mai mici sau mai mari, îndreptăm ochii noştri spre cer, deschizându-ne sufletul să primim ce e mai bun de la Divinitate. O rugăciune în cântec este priceasna, acest gen  caracteristic Ardealului. Alexandru Pugna a lansat în această lună, la Braşov un album de pricesne, cu ocazia Tîrgului Internaţional de Carte şi Muzică organizat de Libris Braşov. De fapt albumul ce cuprinde 12 pricesne este produs de către Libris Braşov şi evenimentul mai sus amintit  a reprezentat o oportunitate  de promovare a albumului, mai ales acum, când poate mai mult ca în alte perioade ale anului suntem cu gândul la cele sfinte, în Postul Paştelui. Creştinul practicant îşi curăţă acum mintea şi sufletul în aşteptarea Învierii Domnului. Şi poate că aceste pricesne pe care le propune spre ascultare Alexandru Pugna ne pot însoţii în această perioadă de post şi rugăciune.  Cu sufletul încărcat de atâta necaz, cu inima zdrobită de atâta păcate şi remuşcări, batem la o poartă a iertării convinşi de faptul că Tatăl cel iubitor nu ne va lăsa dincolo de uşă ci ca pe nişte copii ne înconjoară de blândeţea părintească şi va lua povara apăsătoare. În fiecare poveste cântată e un înţeles, în fiecare priceasnă e un îndemn. Atunci când corabia vieţii se loveşte de maluri colţuroase şi nimic din lumea asta nu seamănă a salvare, când parcă tot cerul se coboară şi te apasă, o mână caldă, invizibilă te prinde şi te ridică, iar viaţa îşi reia cursul firesc. Un ajutor, aşadar pentru cei ce vor să renască şi sufleteşte în această primăvară este şi albumul pe care vi-l propun spre ascultare – La Dobric la mănăstire, în interpretarea lui Alexandru Pugna. Interpretul  s-a născut în satul Căianu Mic, la poalele Ţibleşului, judeţul Bistriţa Năsăud, într-o zi de 14 noiembrie. Ansamblul “Cununa de pe Someş” a reprezentat o trambulină în ceea ce înseamnă drumul său spre muzică populară. De cântat, cântă din copilărie, însă punctul important al carierei sale o constituie câştigarea trofeului “Floarea din grădină”. În fonoteca radioului are peste 70 de piese, iar realizarea de acum vine după un alt succes, pentru că de puţin timp a realizat un album împreună cu Domnica Dologa  – «De la Salva pân’ la Cluj».

Mihai Teodor Naşca

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste, Discografie | Lasă un comentariu »

Portret: Alexandru Pugna „Folclorul este Biblia născută în sânul satului românesc”

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 13 august 2009

  • Autor: Dana Pop
  • Data: 11 aug 2009
  • sursa Adevarul de seara

http://www.adevarul.ro/articole/bistrita-portret-alexandru-pugna-folclorul-este-biblia-nascuta-in-sanul-satului-romanesc.html

Interpretul de muzică populară  crede că filosofia de viaţă a ţăranului român se regăseşte în creaţia populară. Alexandru Pugna s-a născut şi a copilărit la Căianu Mic, un sat cu mulţi copii şi în ziua de astăzi. „Am avut o copilărie cu totul deosebită, aşa cum o au toţi copiii din satele româneşti transilvane şi care se aseamănă cu povestirile lui Creangă, cu toate poznele şi boroboaţele pe care copiii cu inocenţa lor le fac”, povesteşte artistul

Foto: Arhiva personală

Provine dintr-o familie de ţărani  şi are patru fraţi. Interpretul îşi aminteşte că în copilărie mama sa era cea care încerca să îi cuminţească iar bunica era cea care îi sprijinea. „Bunica era îngerul nostru păzitor şi este în continuare. Spun acest lucru pentru că era foarte credincioasă şi întodeauna se ruga pentru noi şi acum după ce ea nu mai este simt de multe ori că mă sprijină de oriunde ar fi”, povesteşte artistul.

Dragostea pentru cântecul românesc a deprins-o la câmp în satul natal.  „Primele cântece le-am învăţat de la sora cea mai mică a tatei, Nastasia. Cu ea şi cu copiii din vecini mergeam cu vacile la câmp şi acolo făceam tot felul de concursuri de cântec” îşi aminteşte  cu drag Alexandru Pugna. Mai târziu era nelipsit de la serbările din sat şi s-a apropiat cu adevărat de folclor în momentul când a devenit solist la ansamblul  „Cununa de pe Someş”. Artiştii care l-au inspirat şi care l-au determinat să iubească folclorul sunt Sava Negrean Brudaşcu, Maria Peter, Valeria Peter Predescu şi Petre Petruse, solişti de muzică populară care erau pe vremuri des prezenţi la spectacolele din satul său natal. „Sava Negrean Brudaşcu m-a fascinat cu cântecul « Busuioc ales pe masă/ Mamă drăguţu mă lasă/ Lasă-l şi tu fătul meu / Lasă-lasă da îmi pare rău », pe atunci ascultând  nu înţelegeam cum poate un fecior lăsa o fată aşa frumoasă, cum era Sava”, rememorează artistul.

Folclorul trebuie respectat

Alexandru Pugna consideră folclorul ca fiind cartea de vizită a României şi nu înţelege de ce unii interpreţi nu înteleg acest lucru şi îl folosesc doar pentru a câştiga nişte bani. „Consider că lumea interpreţilor de cântec popular se împarte în două mari categorii:  din prima fac parte cei care slujesc folclorul iar în cea de-a doua se încadrează cei cei care se slujesc de el şi deturnează adevărul şi estenţa filosofiei de viaţă a ţăranului român care se regăseşte în creaţia populară”, adaugă artistul. În plus Alexandru Pugna crede că cei care cântă muzică uşoară  şi se folosesc uneori şi de folclor pentru a se promova fac un deserviciu cântecului autentic. „Din păcate, în ultimul timp mulţi artişti prin ceea ce fac aduc un deserviciu cântecului autentic. Există şi cazuri în care formaţii de muzică uşoară au înnobilat creaţia populară, cum a făcut formaţia Pheonix cu albumul lor « Mugur de Fluier » .  Eu ca şi absolvent de teologie ortodoxă cred că interpreţii ar trebui să înţeleagă că folclorul este bibilia spirituală, respectând dimensiunile termenului, născută în sânul satului românesc şi trebuie abordat cu evlavia pe care o impune acest fapt” este de părere Alexandru Pugna.

Profil

NĂSCUT: 14 noiembrie 1961, Căianu Mic
EDUCAŢIE: Facultatea Teologie Ortodoxă
EXPERIENŢĂ: interpret popular
FAMILIE: Căsătorit

Ce-i place

Interpretului îi place să citească şi îi plac activităţile în aer liber la ţară.    „ Îmi place foarte mult să îngrijesc cei 200 de pruni pe care i-am plantat în livadă acum zece ani. Îmi face plăcere când pot să ajut oamenii”, mai spune artistul.

Ce nu-i place

Lui Alexandru Pugna îi displac făţărnicia şi dualitatea. „Nu suport oamenii care mint cu nonşalanţă, impostorii şi profitorii, şi dintre aceştia sunt mulţi” mai spune interpretul.

Credeţi că interpreţii de valoare pălesc în faţa pseudointerpreţilor, a celor care îşi clădesc cariera pe resurse financiare şi nu pe talent?

A.P.: Cred că adevăraţii interpreţi de folclor rămân în conştiinţa neamului din care fac parte pentru că timpul este cel care sedimentează binele şi răul. Cred cu tărie în spiritul şi spiritualitatea neamului românesc, din care fac parte, care întodeauna va şti să aprecieze adevăratele valori.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Alexandru Pugna: “Unii interpreţi slujesc folclorul şi unii se slujesc de folclor”

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 23 iulie 2009

sursa: mihainasca.wordpress.com

http://www.infoms.ro

De: Mihai Teodor Naşca

Vorbim în cele ce urmează cu Alexandru Pugna, realizatorul de emisiuni. Un altfel de dialog, însă unul plin de înţelesuri. O plăcere de a discuta, la umbra răcoroasă a verii cu un om ce ştie ce face şi face lucruri bune. Construieşte acel zid despre care am mai vorbit, un zid puternic al culturii naţionale.O viziune asupra patrimoniului cultural şi mai ales o privire de ansamblu asupra stării de fapt al folclorului în secolul 21.

Rep: Cum priveşte cel care se ocupă de păstrare şi valorificare, această muncă de adunare păstrare şi de ce nu de disimulare spre ceilalţi a folclorului?

Alexandru Pugna: Fără îndoială este una dintre cele mai importante activităţi care ar trebui să se desfăşoare la un nivel cu totul aparte în toate zonele folclorice ale ţării. Vorbeam de politica paşilor mărunţi. Aşa este, dacă ne gândim la cultura neamului românesc, putem spune că această cultură cu care astăzi ne mândrim a fost sedimentată pe parcursul a generaţii şi generaţii de oameni trăitori pe aceste meleaguri. Fiecare generaţie a adunat din preaplinul sufletului său câte o părticică la cultura neamului nostru  românesc făcând acest întreg cu care astăzi ne mândrim. Avem datoria morală de a salva cât se poate din ceea ce ne-a mai rămas frumos din punct de vedere spiritual de la înaintaşii noştri şi este o datorie de onoare pentru fiecare dintre noi să încercăm să facem în  aşa fel încât creaţia populară născută în sânul satului românesc să fie dusă mai departe. Foarte mult contează oamenii care sunt puşi la conducerea instituţiilor de acest gen din judeţ. Este vorba în primul rând de Centrul Judeţean de  Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare. Este important ca acolo să lucreze oameni care cunosc acest fenomen şi care să dorească să salveze pe cât este posibil şi să repună în scenă ceea ce au creat mai frumos din punct de vedere spiritual oamenii acestor locuri. Cred că aceasta este o misiune nobilă şi pentru fiecare dintre noi este o datorie de onoare, şi mai ales pentru cei care conduc destinele judeţelor este important ca la conducerea acestor instituţii să fie oameni care să fie specialişti în domeniu, oameni care să îşi dorească acest lucru.
Rep: Cei care vin din urmă se apleacă poate mai puţin în valorificarea culturii, păstrare a obiceiurilor şi a tradiţiilor, să fie oare apectul acesta, faptul că văd muzică populară sau nu, dar prezentată ca fiind muzică populară la televizor, să fie acesta motivul pentru care să nu mai fie interesaţi de epurarea aceea necesară, de filtrul acela care trebuie să existe şi totodată obiceiurile noastre, pentru că de cele mai multe ori, din postura pe care o am, obiceiurile le mai vedem doar la televizor înregistrate, nu făcute spontan, pentru că aşa făcea mama şi tata odată, ci pentru ca să rămână document audio-video a ceea ce a fost odată.
A.P.: Tineretul din ziua de azi este mai puţin cunoscător al fenomenului folcloric, al tradiţiilor, a ceea ce au lăsat înaintaşii noştri mai frumos din punct de vedere spiritual. Este o datorie a noastră să încercăm să îi apropiem de folclor, să îi facem să înţeleagă ce reprezintă pentru ei, pentru cei care fac parte din acest neam al românilor, aceastră zestre lăsată de înaintaşii noştri. Sunt convins că dacă în alte domenii, cum ar fi cel economic sau chiar şi cel social, stăm puţin mai rău, la acest domeniu al bagajului stăm foarte bine. Suntem în fruntea naţiunilor Europei care se vrea unită, şi bogăţia spirituală a românilor este cu totul deosebită. Am văzut acest lucru în turneele pe care le-am efectuat împreună cu Ansamblul “Cununa de pe Someş” în foarte multe ţări din Europa şi nu numai şi am văzut cât de bine era primit folclorul românesc acolo şi am văzut că alte naţiuni ne-au dus în muzeu să ne mai arate cum era odinioară popular. La noi mai există sate unde oamenii în lada de zestre mai au aceste costume. Există sate în care oamenii se mai îmbracă la marile sărbătători în costumul popular. Avem o zestre spirituală deosebită, de aceea este de datoria noastră să ne-o păstrăm şi chiar dacă „satul românesc încet se retrage în cărţi, iar cărţile în bibliotecă”, aşa cum spunea poetul Ioan Mureşan de la Cluj, este un mare adevăr. Satul românesc contemporan nu mai poate fi cel de odinioară. Creaţia populară care se năştea în satul românesc de odinioară, acum în această perioadă nu mai poate avea loc. Satul se modernizează, oamenii îşi schimbă viaţa, de aceea avem datoria ca aceste datini, obiceiuri, toate aceste lucruri frumoase, costumele populare, arhitectura satului românesc să încercăm să o salvăm. Casele să se construiască în stilul adevărat, autentic, tinerii să îmbrace costumul popular. Aici vor avea şi preoţii o misiune deosebită. Măcar la marile sărbători de peste an să îi convingem pe tineri să îmbrace portul popular.

Rep: Vreau să vă mai întreb pe final, în contextul faptului că sunt foarte multe emisiuni audio, video, foarte multă presă scrie acum despre folclor, dacă nu cumva este o modă să scrii, să vorbeşti despre folclor?
A.P.: Aici aveţi mare dreptate, pentru că nu tot ceea ce se pre-zintă ca fiind folclor şi muzică populară, nu este folclor şi mu-zică populară. Vedem la unele posturi private mai ales gen un anumit gen de muzică, care se vrea folclor dar nu este. Aici este marea greşeală, deoarece dău-nează mult folclorului adevărat, aceste producţii comerciale.
Vreau să vă spun că în opinia mea personală există două categorii de interpreţi de folclor: unii care slujesc folclorul şi unii care se slujesc de folclor. Cred că aţi înţeles bine acest aspect şi ceea ce voiam să spun. La fel şi în emisiuni, sunt unele televiziuni care promovează folclorul autentic, promovează adevărul din această spiritualitate a satului românesc şi unele care sun că fac acest lucru dar de fapt fac un deserviciu prin tot felul de interpreţi şi producţii muzicale nu fac parte din spiritualitatea româ-nească. Ei ar vrea să facă parte dar nu fac prin text, linie melodică, mesaj. Aici cred că este cheia întregului răspuns. Atunci când se vrea să se promoveze folclorul autentic nu sunt prea multe emisiuni care să promoveze autenticul şi adevărul.
Rep: Dacă se spune că folclorul este un organism viu, atunci nu înseamnă că în câţiva ani tot ceea ce încearcă acum să intre în folclor ar putea să şi pătrundă în această entitate?
A.P.: Există şi acest risc, ca să spunem aşa, de a se deturna drumul folclorului, pentru că acest cuvânt folclor, este unul foarte complex care cuprinde foarte multe aspecte. Când spunem folclor nu ne gândim numai la cântecul popular, ne gândim la întreaga paletă care îl cuprinde  acest cuvânt. Există acest risc, ca să existe o detuturnare a adevărului. De aceea spun eu că este foarte important ca profesorii care se ocupă de acest aspect, ca oamenii de radio şi de televiziune care se ocupă de promovarea folclorului autentic adevărat să aibă grijă pentru a nu fi deturnat şi pentru a nu crede peste ani, că ceea ce s-a creat astăzi este folclor autentic.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Alexandru Pugna reprezintă judeţul la tabăra naţională de folclor

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 8 mai 2009

sursa:  http://www.rasunetul.ro

Sandu Pugna

Sandu Pugna

Ieri a început la Alba prima tabără pentru interpreţii de folclor, care îşi propune socializarea artiştilor, indiferent de generaţii. Proiectul are ca obiectiv oferirea de date despre CREDIDAM şi UCMR, reglementări ale statutului artistului, acreditarea artistului în funcţie de valoarea acestuia, crearea criticului muzical şi literar etc. Tabăra a debutat cu o întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba şi se încheie vineri. Din judeţul nostru participă artistul Alexandru Pugna, alături de nume mari ale folclorului românesc: Ionuţ Fulea, Mariana Deac, Niculina Stoican, Andreia Voica, Dinu Iancu Sălăjanu, Adrian Stanca, Petrică Stoian Mâţu, Constantin Enceanu, Mariana Ionescu, Viorica Macovei, Nicoleta Voica, Ioan Bocşa, Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Alexandru Pugna – „Pe cărări de cânt şi dor”

Publicat de Mihai Teodor Naşca pe 10 februarie 2009

„Pe cărări de cânt şi dor”Apărută la Editura „Karuna” din Bistriţa (2008), sub îngrijirea lui Tiberiu Irimia şi Mariana Pop, această carte se constituie aproape ca un volum omagial dedicat unuia dintre cei mai reprezentativi oameni de folclor transilvan, Alexandru Pugna, beneficiind de o prefaţă intitulată sugestiv „Un pom roditor…”, semnată de cunoscutul realizator de emisiuni folclorice şi nu numai, la Radiodifuziunea Română, Gruia Stoia, volumul cuprinde un întins interviu realizat, probabil, de jurnalistul şi editorul Tiberiu Irimia, care semnează, în deschidere, şi un „Argument” pentru carte, precum şi o suită de note şi reportaje cu privire la biografia şi activitatea lui Al. Pugna, om cu reale şi remarcabile valenţe de interpret, culegător de folclor, autor de emisiuni folclorice, de studii teologale legate de pricesne, dar şi de marile sărbători religioase, de colinde, de canonizări, comentator, în calitate de reporter, a unor străvechi obiceiuri şi datini străbune din zonele şi subzonele folclorice ala judeţului nostru, evocator de har al unor mari personalităţi ale cântecului popular, originare de pe meleagurile năsăudene, cu predilecţie de pe Valea Someşului şi baştinei sale, care este Valea Ţibleşului, el trăgându-se din Căianu Mic. Competent, cu largă cultură în domeniu, Al. Pugna, interpret emblematic, cu pană de păun la clop năsăudean, ni se dezvăluie în interviuri, precum şi în culegeri, parte prezente în carte, cu text şi melodie, ca un adept ferm al cântecului autentic, „aflat chiar de la izvoare”. Mai adăugăm numeroasele înregistrări la radio şi la diferite case de producţie muzicală, care însumează peste 90 de cântece populare, colinde şi pricesne, realizăm adevărata dimensiune a unui om de excepţie şi a unui artist care se află, după remarca lui Gruia Stoia, „pe panta urcuşului către alte descoperiri bogate ale spiritului său explorator şi creator deschis către nou şi cu rădăcinile înfipte bine în solul sigur al tradiţiei”

Ion Moise

sursa :  http://www.rasunetul.ro

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu »

Alexandru Pugna are blog

Publicat de Alexandru Pugna pe 28 octombrie 2008

Alexandru Pugna are blog

https://alexandrupugna.wordpress.comEste o modă în rândul artiştilor din ţară să-şi creeze bloguri pentru a fi mai aproape de fanii lor. Prima interpretă care a spart gheaţa în acest domeniu încă de anul trecut la nivel de judeţ a fost Lenuţa Purja, care odată cu lansarea CD-ului “Mioriţa” a inaugurat şi pagina http://lenuta-purja.muizician.org. Zilele acestea, când Alexandru Pugna îşi lansează cartea “Pe cărări de cânt şi dor”, ne invită să accesăm şi blogul personal https://alexandrupugna.wordpress.com, prin intermediul căruia ne întâlnim cu lumea străbunilor de pe Valea Ţibleşului oglindită în activitatea lui Alexandru Pugna. Pagina vorbeşte despre cele peste 70 de piese din fonoteca radio, debutul în ansamblul “Cununa de pe Someş”, festivalul “Floarea din grădină”, dar şi despre preocupările într-ale folclorului din acest moment ale artistului, ansamblul profesionist “Dor Românesc” şi asociaţia “Nunta Zamfirei”. Alexandru Pugna, cunoscut realizator de emisiuni folclorice, este şi promotorul singurului festival concurs care adună în fiecare an solişti din toate colţurile ţării la Bistriţa, “Paună de păun”. Festivalul va debuta mâine, de la ora 18, la Centrul Cultural Municipal, şi sunt invitaţi toţi iubitorii de folclor, intrarea fiind liberă.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | 1 comentariu »

“De la Salva pân’ la Cluj”

Publicat de Alexandru Pugna pe 28 octombrie 2008

De la Salva pân’ la Cluj”

Poate vă este destul de cunoscut acest refren. Un drum imaginar pe care l-a făcut regretata Maria Peter. Interpreta năsăudeană a predat însă ştafeta mai tinerilor interpreţi şi iată ca la mai puţin de trei ani de la trecerea în lumea fără dor, Libris Braşov a scos pe piaţă albumul “De la Salva pân’ la Cluj”, o parte dintre melodiile îndrăgite ale interpretei fiind acum interpretate de către “copiii de suflet” ai domniei sale, Domnica Dologa şi Alexandru Pugna. Dacă iubeşti cântecul popular nu ai cum să nu fi auzit de melodii precum “De la Salva pân’ la Cluj”, “Mândru-i Clujul şi Feleacul”, “Cântecul şoferului”, “Copilă secerătoare” sau “Horile le-o semănat”. Domnica Dologa interpretează nouă piese, iar Alexandru Pugna opt, una fiind în duet: “Nevastă frumosă eşti”. Întreg albumul este o călătorie prin şlagăre ale Mariei Peter, aducând o dată cu melodiile şi parfumul acelor vremuri. Cu ochii minţii poţi să stai sub Dealul Feleacului aşteptând marea iubire, ca apoi să vezi în lanul de grâu doi tineri cuprinşi de iubire.

Domnica Dologa s-a născut la finele lunii septembrie, în localitatea Fiad din comuna Telciu şi reprezintă zona etnofolclorică a Zonei Năsăudului, subzona Valea Fiadului. Alexandru Pugna s-a născut într-o zi de mijloc de noiembrie, în localitatea Căianu Mic. Prin realizarea acestui album împlinesc astel una dintre dorinţele regretatei Maria Peter, iar cântecele sale mai trăiesc cel puţin încă o generaţie prin vocile lui Alexandru şi a Domnicăi.

Mihai Teodor Naşca

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

„Pană de păun”

Publicat de Alexandru Pugna pe 27 octombrie 2008

Pentru a treia oară,

Alexandru Pugna ne invită la „Pană de păun”

sursa web  :  http://www.rasunetul.ro/alexandur-pugna-ne-invita-la-pana-de-paun

Pană de păunPană de păun

Asociaţia „Nunta Zamfirei”, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Cultură şi Centrul Cultural Municipal Bistriţa organizează, între 29-30 octombrie, cea de-a treia ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a cântecului popular românesc „Pană de păun”. După cum ne informează promotorul şi iniţiatorul festivalului, interpretul şi realizatorul de emisiuni folclorice Alexandru Pugna, manifestarea îşi propune descoperirea şi promovarea de noi talente în ceea ce priveşte interpretarea cântecului popular autentic. Sunt aşteptaţi la preselecţia ce va avea loc luni, 27 octombrie, de la ora 10.00, la Centrul Judeţean pentru Cultură, tineri cu vârsta între 16-35 ani care vor participa în concurs cu două cântece, dintre care unul fără acompaniament orchestral. Concurenţii vor fi acompaniaţi de orchestra profesionistă „Dor Românesc”. Concursul va avea loc pe 29 octombrie, de la ora 18.00, iar Gala laureaţilor pe 30 octombrie, de la aceeaşi oră. În recitaluri vor fi prezente nume mari ale folclorului românesc, întregul festival fiind televizat şi transmis şi pe calea undelor radio. Marele Premiu va fi de 800 lei şi un clop cu păun.
Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic, între orele 9-16, la Centrul Judeţean pentru Cultură, tel. 0263.212023 sau la tel. 0744.232786. Reamintim faptul că anul trecut trofeul festivalului a fost câştigat de Eugenia Horoba din Molişet care, mai apoi, a câştigat şi trofeul festivalului „Strugurele de aur”.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

Discografie

Publicat de Alexandru Pugna pe 27 octombrie 2008

Publicat în Discografie | Lasă un comentariu »

Inceput de cantec intr-un dud batran

Publicat de Alexandru Pugna pe 27 octombrie 2008

Articol aparut in Jurnaul National /Jurnalul de bucatarie

Autor: Gabriela Boeriu

sursa web: http://bucatarie.jurnalul.ro/articole/116498/%C3%8Enceput-de-cintec-intr-un-dud-batrin.html

Bistriţa-Năsăud… Ardeal. Dealuri pitoreşti, aer neîntinat de noxe, străduţe curate, figuri blînde. Mai presus de toate, cînd spun Bistriţa mă duc cu gîndul la locul în care am copilărit. Aici am petrecut cele mai frumoase vacanţe, aici mi-am făcut cele mai frumoase prietenii, de accentul acestor oameni calmi şi prietenoşi m-am îndrăgostit. străduţe curate, figuri blînde. Mai presus de toate, cînd spun Bistriţa mă duc cu gîndul la locul în care am copilărit.

Numai lucruri bune…

Bunica mea este o persoană deosebită. Şi n-am spus-o numai eu. Are mulţi prieteni şi, întrucît Bistriţa este un orăşel mic, “Doamna Ene”, aşa cum îi spune toată lumea, “se cunoaşte” cu toată lumea.

O să vă întrebaţi de ce am început reportajul despre Alexandru Pugna, cunoscut interpret de folclor, originar din Năsăud, aducînd-o în discuţie pe bunica? Ei bine, pentru că ea este cea care mi-a vorbit despre dumnealui şi m-a ajutat să-l întîlnesc.

Iată-ne, aşadar, la discuţii (adică “la poveşti”, cum zic ardelenii) şi cu el, şi cu minunata lui soţie. Şi subiectele curg uşor: “Nunta Zamfirei” – eveniment cu ocazia căruia am poposit în Bistriţa şi care are loc în fiecare an în oraşul lui George Coşbuc –, despre vremea frumoasă de afară, despre preparatele culinare a căror savoare te face să-ţi doreşti să te reîntorci pe meleagurile năsăudene.

Îl întreb pe domnul Alexandru Pugna cum reuşeşte să îşi gestioneze timpul, pentru că ştiu că are proiecte şi în afara ariei cîntecului popular… “Aşa este, sînt artist profesionist, angajat în cadrul ansamblului folcloric «Dor Românesc» al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud ca solist vocal, dar sînt şi coordonatorul acestui ansamblu. Realizez săptămînal două emisiuni folclorice la Radio Transilvania Bistriţa şi la Televiziunea AS-TV Bistriţa. Am fost 8 ani consilier local în cadrul Consiliului Local Bistriţa, iar din iunie 2008 sînt consilier judeţean”. Firesc, se ridică încă o întrebare: cum se împacă politica şi cîntecul? Îmi răspunde: “Din această ipostază încerc să fac «politică culturală», de care acest ţinut are nevoie”.

Satul copilăriei

E fascinant… felul în care se dilată pupilele unui om atunci cînd aduci vorba de perioada copilăriei. Privirea este ţintită într-o zonă oarecare a camerei, zonă asemenea unui perete pe care este proiectat un diafilm cu timpul celor mai frumoşi ani. “Fiind băiet, păduri cutreieram”?… “Mai mult sau mai puţin…”, spune, zîmbind, domnul Pugna. “Am crescut într-un sat în care multe dintre obiceiurile şi tradiţiile populare s-au păstrat pînă în zilele noastre. Căianul Mic, satul copilăriei mele, a fost şi va rămîne pentru mine centrul Universului. Eram nelipsit de la spectacolele ce aveau loc la şcoala din sat sau la Căminul Cultural, unde cîntam, iar mai tîrziu, copil fiind, ascultam cu mare drag ceteraşii care cîntau la jocul satului. Mi-aduc aminte de jocurile şi strigăturile pe care mai tîrziu aveam să le folosesc pentru a le aşeza în cîntecele mele. De multe ori mă urcam într-un dud bătrîn din curtea casei şi de acolo, ascuns între crengi şi frunze, crezînd că nu mă aude nimeni, dădeam drumul glasului. Aceasta a fost «prima rampă de lansare» a mea. Cînd avem vreo 5-6 anişori, stăteam pe prispa casei noastre bătrîneşti, unde mă jucam şi cîntam de mama focului. După spusele bunicii mele, «un domn mare», venit de la Bistriţa în control la Primărie, a stat şi m-a tot ascultat. Şi, după ce am terminat de cîntat, a mers la bunica încercînd să o convingă să mă dea lui «spre înfiere», prevăzîndu-mi un mare viitor. Bineînţeles că bunica nu s-a învoit, motivînd că o să o omoare fecioru-său cînd se întoarce de la lucru şi nu găseşte copilul…”

Amintirile se deapănă firesc. Aşa, mai aflu că îi place să asculte muzica folk sau cea inspirată din folclorul românesc. Printre “favoritele” lui: piesele de pe albumul “Mugur de fluier” al formaţiei Phoenix. Îmi mai spune că Ierusalimul – împreună cu toate locurile sfinte pe care le-a vizitat – i-a rămas adînc în suflet şi ar vrea să se reîntoarcă într-o zi acolo.

Armonie

În casa lui Alexandru Pugna nu ai cum să nu te simţi bine. Sălăşluieşte în aer “starea de bine” a unui cămin ce pare să nu cunoască nelinişti. Soţii Pugna au aflat cum se poate ajunge la armonie, indiferent dacă este vorba despre familie sau carieră. Şi dacă despre activitatea lui muzicală îmi vorbise pînă atunci, am fost curioasă să ştiu cît timp liber mai are şi cum îl petrece? “Sînt un om ca oricare altul”, îmi răspunde. “Îmi place să mă… pierd printre ceilalţi oameni, să fiu ca ei. Merg la ţară, la socrii mei, pe care îi ajut la lucrul cîmpului şi mă ocup de livada mea de pruni. Am aproape 200 de pruni plantaţi de mine, care acum sînt pe rod şi au nevoie de lucrări ample, pentru a da roade. Este o mare bucurie cînd mă pot ocupa de ei, cînd îi văd înfloriţi sau cu rod bogat. Şi cum «timpul liber» – în accepţiunea timpului în care nu ai de făcut nimic «ce nu suferă amînare» – aproape că nu există, sînt fericit cînd mai pot citi cîte o carte bună. În concediu, întotdeauna, profit de faptul că pot sta mai mult cu soţia mea şi plecăm în străinătate, acolo unde problemele cotidiene ne lasă în pace pentru două-trei săptămîni.”

Vocaţia

“Adevărata mea întîlnire cu scena s-a produs în anul 1978, cînd, elev fiind, la Bistriţa, am cîştigat un concurs de preselecţie în cadrul Ansamblului Folcloric «Cununa de pe Someş». Acolo m-am format ca solist vocal, sub îndrumarea doamnei Elvira Botoş, căreia îi datorez foarte mult”, ne-a mărturisit Alexandru Pugna. Cu acest colectiv artistic “al începuturilor” a avut bucuria de a reprezenta folclorul românesc în multe ţări ale lumii…

Gulaş ardelenesc

Se taie mărunt legumele (ceapă, morcov, gulie, ţelină, cartofi), se călesc în ulei şi se adaugă puţină boia, carne (vită, porc, miel, pasăre) şi cîrnăciori afumaţi. Se pune puţină apă şi se lasă la fiert 15 minute. Se adaugă apă, bulion şi se presară piper şi sare după gust. După ce carnea este fiartă se adaugă varză, conopidă, fasole verde. Se lasă la fiert 10-15 minute, după care se pun “găluşcuţe” pregătite din aluat, se presară pătrunjel verde, frunze de ţelină şi leuştean tocate şi ardei iuţi. După 20 de minute e gata.

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | 1 comentariu »

Poze Alexandru Pugna

Publicat de Alexandru Pugna pe 27 octombrie 2008

Poze Alexandru Pugna

Publicat în poze Alexandru Pugna | 2 Comentarii »

Cântarea din închipuire

Publicat de Alexandru Pugna pe 26 octombrie 2008

Cântarea din închipuire

( un text din 1988 )

sursa web: http://www.cleopatra-lorintiu.com/ro/interviuri/pugna
(fragment din volumul de eseuri
Exista un limpede loc de Cleopatra Lorintiu, publicat la Editura Sport Turism ,Bucuresti 1989)
Alexandru Pugna-Cleopatra Lorintiu.com
Sala Radioteleviziunii din strada Nuferilor părea prinsă de o undă de emoţie. Publicul marei  gale folclorice se animase.Îi entuziasmase un tanar interpret, imbracat cu cioareci şi opinci legate cu nojiţe, cu cămeşă creaţă până la genunchi şi pieptar strâns subsuoară,cu suman de pănură,lung şi căciulă de mieluţ. Un cantaret cu un glas ciudat, întrucâtva neobişnuit, un amestec de bândeţe şi asprime.  Da, chiar amestecul de blândeţe şi asprime pe care ţi-l inspiră peisajul de unde vine(satul Căianul Mic, undeva,la poalele Ţibleşului,)satul în care prin 1938-1939 Dimitrie Gusti cerceta obiceiurile şi datinile românilor spre a le publica în revista Sociologia românească.
Alexandru Pugna a descusut cu nesfârşită răbdare şi receptivitate muzicală,bătrânele satului.De la ele a învătat baladele cele vechi ,de la ele a cules o variantă tulburătoare a
Mioriţei,cântecele de dragoste , de cătănie,vechile cântece de război şi strigăturile.Pugna a învăţat de la aceste femei ale altui timp, parcă,al căror glas limpede de soprane perfecte e şi azi de invidiat ,cum Ludovica Hiticaş sau Măria Cini sau Victoria Măierean, nu numai cântece de demult, perle cum le zice el cu emoţia netructată a adevăratului culegător de folclor,fascinat, robit de autenticitate,ci, mai ales de un anume fel de a cânta, de a-şi modela vocea, de.a da expresie tonalităţilor, de.a transmite cu intensitate trăirea aceea, de flacără înaltă.

Mi-aduc aminte emoţia absolut uimitoare care mă cuprinsese când am auzit întâia oară o doină : « La stâlpuţul vrăniţii /Şade mama miresii /Supărată tare îi/ Şi se roagă  soarelui/ Soare soare domnuţ mare /Ţine ziua cât de mare /C-am o fată ducătoare /peste munţi la alte curţi /La părinţi necunoscuţi/ Peste munţi şi peste văi/ La alţi părinţi străinei » Mi-o şi închipuiam imediat pe mama miresei ,îmbrobodită în fugă, cântând şi plângând , rezemată de vraniţă, gardul acela care desparte ograda de grădină, ca să n-o mai vadă toată lumea din casă…

Exista un limpede loc Copyright©2007-cleopatra-lorintiu.com

La versul La alţi părinţi străinei,parcă şi vedeam lacrimile curgând ca boabele pe obrajii femeii căreia îi pleca fata departe,prin străini.
Un alt cântec, de data asta de război ,cântat de Alexandru Pugna , desena parcă dinaintea mea un adevărat tablou îndurerat :“Plugu patru boi îl trag /De coarne-l ţine –un moşneag /Şi-o nevastă supărată /Strigă la boi câteodată/ Copiii o întreabă /mamă unde-i dus tata/ Îi dus departe-n război/ Nu ştiu viniu-a napoi /Războiu arză-l-ar focu /La mulţi ne-o mâncat norocu/Arză-te-ar focu război /Să nu mai vii pe la noi. »

Cântecele acestea triste şi tărăgănate îmi rămâneau în memorie ,aproape că mă bucuram la simpla lor amintire .Nu le înregistrasem pe o bandă, dar îmi rămăseseră în minte, le păstram,printr-un miracol ,în memorie. Într-o memorie afectivă.
Asta-mi aminteşte un fragment din romanul

Marele cântec publicat de curând de Mihai Diaconescu la (editura Muzicală,) roman pe care într-o bună zi mi l-a adus Alexandru Pugna cu o expresie radioasă ,de fericire şi triumf. “Pater Ioan se posomora şi se agăţă cu mâinile de drugii ferestrei. Îşi lipi fruntea, încet de gream. Bucuria cântărilor din închipuire se stingea încet şi în locul lor râmânea doar tânjirea dureroasă care-l stăpânea totodeauna după ce înţelegea că e singur şi lipsit de putere. O închipuire de demult când era încă tânăr de şaptesprezece ani doar şi călărea ca un smintit pe un armăsar vânăt de la grajdurile comitelui Haller , cu care cutreiera luncile şi zăvoaiele Someşului se ivi nespus de vie în minte. »

Pater Ioan, adică Ioan Căianu Valahul, sau Ioan Căianu Românul acel compozitor al medievalitaţii româneşti transilvane căruia îi este închinat acest roman scris în manierea biografiei romanţate , de largă respiraţie epică şi-a petrecut copilăria la Căian.
Pentru tanarul imbrăcat cu suman de pănură deasă şi opinci legate cu nojiţe sub genunchi care cucerea cu un cintec vechi publicul unei gale folclorice , aplaudat cu entuziasm de sălile pline la Cannes, Nice,Aix en Provence, Colmars,Saint Maurice sau Château Gombet,  solistul Ansamblului Cununa de pe Someş ei bine, pentru el, Ioan Căianu este cea mai puternică obsesie. Intr-un fel e firesc,

Ion Căianu exercită o fascinaţie asupra oricărui meloman sonurile cţntecelor sale, în tălmăcirea unui instrmentist de fineţe nespusă cum e Ion Ivan Roncea,provoacă o emoţie artistică fără egal. Pentru Alexandru Pugna ,Ioan Căianu însă e însaşi întruchiparea precursorului, este genialitatea muzicală a poporului nostru surprinsă într-o clipă de extrem, de revelaţie, este sublimarea glasului său ancestral. În acest sens,întru acest gând iţi încheie romancierul cartea “Marele cântec” « Apucă flautul si, în tăcerea plină de stânjenire a celorlalţi doi bărbaţi ,începu să zică încet, foarte dulce, o doina de pe Someş. Era tot ce scrisese mai frumos în Magnum Cantus Coelestis  » urmărind aproape cu evlavie traseul vieţii lui Ioan Căianu, al cântecului său şi căutând să restituie azi tot ce-a cules de la bătrânele satului, Alexandru Pugna aduce prin vocea lui esenţa peisajului din care a pornit, lentoarea colinei verzi şi asprimea virfului de munte din Ţibleş fascinaţia acelui limpede loc, unde dealurile se petrec şi curg spre câmpie şi alunecă în zale, presimţind Maramureşul.
Şi ca să-l înţelegeţi mai bine pe acest baiat de ţăran din Căianu Mic, pot să vă spun că îmi telefonează la Bucureşti încântat ca de-o descoperire fără seamăn când află o melodie pe care o scotoceşte în memorie Ludovica Hiticas sau ca îmi scrie o strofa pe care a auzit-o şi care l-a fermecat « Ce ţi-ii drag nu ţi-ii urât /De-a şi cât de ocărât./ Ce ţi-ii urât nu ţi-ii drag /de-a şi cât de lăudat. »
Şi adaugă
« Atâte de tare îmi place, nu ştiu cum să spun / filozofia asta de viaţă a ţăranilor noştri. » Şi eu stiu că, atunci când spune aşa ,lui Alexandru Pugna îi strălucesc ochii şi se bucură din toată fiinţa lui.

(fragment din volumul de eseuri Exista un limpede loc de Cleopatra Lorintiu, editura Sport Turism ,1989 lector de carte Valentin Borda  )
Al
lte interviuri si articole despre Alexandru Pugna realizate de Cleopatra Lorintiu:Alexandru Pugna-Cleopatra Lorintiu.com

- Un interviu cu Alexandru Pugna si un recital de muzica populara filmat de Ene Arsinel au fost difuzate pe postul  tv “Suflet romanesc” (Chicago canal 32) in anul 1993.

– In 1994 Luna Editorial House(editor Cleopatra Lorintiu)  a produs caseta de muzica populara “Alexandru Pugna  : Dragu mi-i sa cint la lume “

-eseu in”Contemporanul”,1988

I-am solicitat de curind lui Alexandru Pugna citeva vorbe de actualizare a fostelor scrieri dedicate dumisale, scrieri aparute in jurnale ca “Contemporanul” sau “Actualitées Roumaines” ori chiar in cartea  Exista un limpede loc din care am extras fragemntul de mai sus, scris in 1988. Alexandru Pugna a avut bunavointa de a oferi aceste confesiuni care, cred ca il exprima cel mai bine .

Confesiunea interpretului Alexandru Pugna

(Bistrita 2008)

“Am copilărit într-un sat foarte frumos, Căianul Mic din judetul  Bistriţa Năsăud, pe Valea Ţibleşului, având o copilărie deosebită, aşa cum o au toţi copiii din satele noastre româneşti. De mic copil am cântat, ţin minte că de multe ori mă urcam într-un dud bătrân din curtea casei şi de acolo, ascuns între crengi şi frunze, crezând că nu mă aude nimeni, dădeam drumul glasului. Aceasta a fost „prima rampă de lansare” a mea. Când avem vreo 5-6 anişori stăteam pe prispa casei noastre bătrâneşti, unde mă jucam şi cântam de mama focului. După spusele bunicii mele „un domn mare”, venit de la Bistriţa în control la Primărie, a stat şi m-a tot ascultat şi după ce am terminat de cântat a mers la bunica încercând să o convingă să mă dea lui spre înfiere, prevăzându-mi un mare viitor. Bineînţeles că bunica nu s-a învoit, motivând că o să o omoare fecioru-său când se întoarce de la lucru şi nu găseşte copilul. Eram nelipsit de la toate serbările şcolare din sat, unde cântam, iar mai târziu, copil fiind, ascultam cu mare drag ceteraşii ce cântau la jocul satului, care pe atunci se mai ţinea în satul copilăriei mele. Mi-au rămas în minte jocurile şi strigăturile pe care mai târziu aveam să le folosesc pentru a le aşeza în cântecele mele.Alexandru Pugna coperta disc -Cleopatra Lorintiu

Drumul în cântecul popular românesc nu a fost deloc uşor. Am început să-mi dau seama ce trebuie să fac, pentru a deveni cu adevărat interpret de cântec popular, atunci când am început colaborarea cu Ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş” al Casei Municipale de Cultură din Bistriţa. Aici sub îndrumarea doamnei Elvira Botoş, am învăţat că nu e destul să ai voce, trebuie să ştii să transmiţi mesajul cântecului tău publicului, trebuie să ai un repertoriu propriu cu care să te individualizezi printre interpreţii de cântec popular, să mergi în faţa publicului îmbrăcat în costum popular autentic. Am participat la 16 concursuri şi festivaluri de folclor într-o vreme când la astfel de manifestări erau câte 100-120 de concurenţi din întreaga ţară iar juriul era format din cei mai mari folclorişti ai ţării. Am primit diverse premii dar au fost şi nereuşite. Toate acestea nu m-au dezarmat ci parcă mai mult m-au determinat să continui mai departe cu şi mai multă forţă. Astfel nu mă prezentam niciodată cu acelaşi repertoriu la două concursuri, dorind să arăt că sunt preocupat de îmbogăţirea permanentă a repertoriului meu. Răutăţile celor cârcotaşi, care au fost şi ele, nu au făcut altceva decât m-au determinat şi mai mult să merg mai departe, şi să le arăt ce pot şi că nu-mi pasă de ce spun unii sau alţii, eu eram conştient de puterile mele.


Îmi amintesc cu mare bucurie şi cu emoţie de primele mele înregistrări la un post de Radio. Era în 1984, la Radio Târgu Mureş, unde sub coordonarea redactorului Dumitru Buzoianu am realizat primele mele înregistrări. După trei ani în 1987 am înregistrat la Radio România sub îndrumarea redactorilor
Gruia Stoia şi Angela Marinescu, după ce am aşteptat trei ani, ca materialul trimis la comisia de folclor, să fie ascultat şi să primesc invitaţia de a înregistra 10 cântece din cele 14 câte am trimis. Am avut marea şansă de a înregistra aceste prime cântece împreună cu Orchestra Radio condusă de maestrul Constantin Arvinte care s-a preocupat în mod deosebit, pentru ca acompaniamentul muzical să îmbrace frumos cântecele mele. După aceste prime înregistrări au urmat altele efectuate cu dirijori celebrii aşa cum ar fi: Paraschv Oprea, Ştefan Cigu, Ovidiu Barteş, Zanc Zeno Oliver, Anghel Urs, cu care am înregistrat numeroase cântece din ţinutul năsăudean.

Ansamblul folcloric profesionist „Dor românesc”, unde sunt angajat în prezent, reprezintă pentru mine foarte mult. Contribuţia mea la înfiinţarea acestui colectiv artistic a fost una hotărâtoare. După şase ani de la desfiinţarea Orchestrei Profesioniste „Bistriţa”, a Sindicatelor din Bistriţa Năsăud, se simţea nevoia unui ansamblu folcloric profesionist care să pună în valoare zestrea noastră folclorică. Au fost câteva încercări nereuşite, dar şansa de a realiza acest vis mi-a surâs atunci când Stefan Cigu şi Matilda Pascal Cojocăriţa au propus să ne unim forţele şi să încercăm reânfiinţarea la Bistriţa a unui Ansamblu profesionist, astfel am reuşit. Nu a fost deloc uşor deoare-ce am avut destule piedici, iar după doi ani de la înfiinţare am stat cu toţii fără salarii timp de şase luni, doar din dorinţa de a nu-i lăsa pe cei ce doreau să ne desfiinţeze să-şi realizeze visul lor urât. Şi nu au reuşit. Astăzi, Ansamblul folcloric Profesionist „Dor românesc” se numără printre cele mai valoroase colective artistice din ţară.

Alexandru Pugna in timpul filmarilor-Cleopatra Lorintiu.comDe câţiva ani sunt preşedintele Asociaţiei „Nunta Zamfirei” din Bistriţa, cu care am reuşit să realizez lucruri deosebite. Astfel, sub egida Asociaţiei s-au realizat câteva ediţii ale Festivalului internaţional de folclor „Nunta Zamfirei”, manifestare ce se înscrie în rândul celor mai valoroase acţiuni de acest gen din ţară. În prag de Sfinte Sărbători ale Paştelor am organizat anual câte un Concert Pascal intitulat „Pricesne şi cuvinte de învăţătură creştin-ortodoxă”, concerte organizate în Biserici şi care se bucurau de prezenţa unui public numeros. De asemenea în luna decembrie organizăm Concertul de „Colinde şi cântece străbune”. Întotdeauna este cel mai reuşit concert ce se desfăşoară în prag de Sfinte Sărbători ale Crăciunului. Toate aceste manifestări sunt înregistrate si popularizate prin cele două emisiuni de la Rado Transilvania şi AS-TV, pentru a putea ajunge şi în casele bistriţeenilor ce nu pot fi prezenţi la spectacole.

Cel mai mult mă doare faptul că în satele româneşti din ţinutul năsăudean, ca peste tot de altfel, se pierde tradiţia, obiceiurile şi tot ce reprezenta odinioară, din punct de vedere spiritual, satul românesc. Ce-i drept nu prea ne putem noi opune acestui fenomen, am înţeles şi eu acest lucru, şi atunci am încercat să salvez aşa cum se poate o parte din ce cred eu că e valoros. Am realizat astfel câteva filme folclorice, pentru a rămâne pe peliculă, datinile de odinioară din această parte de ţară. Am avut chiar succes cu ele deoare-ce au fost selectate ediţii la rând pentru a participa la Festivalul internaţional de film Eco- Ethno- Folck de la Slătioara. Aceste filme sunt: „Ioana Orban-sufletul Văii Bârgăului”- 2001; „Cununa de seceriş la Spermezeu, jud. Bistriţa Năsăud”-2002;”Regretele meşterului olar Ştefan Gănău”-2003; „Înstruţatul boului la Căianul Mic, jud. Bistriţa Năsăud”-2004; „Reghina Tapalagă şi cântecul de viaţă lungă”-2005. In anul 2007 cu filmul „Biserica de lemn din Budurleni” am obţinut la acest important concurs Premiul special al Juriului pentru cel mai bun film etnografic din Festival.Trebuie să menţionez faptul că muzica pentru acest film a fost compusă special de valorosul muzician şi folclorist Gruia Stoia. Toate aceste filme vor sta mărturie în timp, pentru înţelepciunea proverbială a ţăranului român din nord de ţară. “

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | Lasă un comentariu »

O vedetă populară: Alexandru Pugna “Folclorul reprezintă sufletul românului”

Publicat de Alexandru Pugna pe 26 octombrie 2008

O vedetă populară: Alexandru Pugna “Folclorul reprezintă sufletul românului”

De:  Mihai Teodor Nasca

Alexandru Pugna s-a născut în satul Căianu Mic, la poalele Ţibleşului, judeţul Bistriţa Năsăud, într-o zi de 14 noiembrie. Ansamblul “Cununa de pe Someş” a reprezentat o trambulină în ceea ce înseamnă drumul spre muzică populară. De cântat, cântă din copilărie, însă punctul important al carierei sale o constituie câştigarea trofeului “Floarea din grădină”. În fonoteca radioului are peste 70 de piese, iar dacă numărăm albumele editate putem găsi cinci, cel de-al cincilea se află în fază finală, fiind editat împreună cu Domnica Dologa şi unde se regăsesc cântece din repertoriul Mariei Peter, prima solistă profesionistă a Bistriţei Năsăud. Haideţi să descoperim împreună fărâme din viaţa lui Alexandru Pugna.

Rep: Pentru început vă propun să ne întoarcem în Căianu Mic judeţul Bistriţa Năsăud, de acolo de unde îşi trage sevele Alexandru Pugna. Privind peste umăr, cum s-a transformat satul copilăriei în ultimii ani?
Alexandru Pugna: Aşa cum toate satele transilvane au suferit modificări, satul Căianu Mic, satul copilăriei mele a devenit un sat mai modern, este mult mai mare decât în perioada când eram eu copil, un sat foarte frumos, unul din cele mai frumoase sate din Transilvania şi cine nu mă crede să meargă la Căianu Mic, pe Valea Ţibleşului să se convingă. Un sat cu oameni deosebiţi care au construit acolo case minunate. Un sat cu oameni harnici şi gospodari, un sat cu oameni care păstrează încă unele tradiţiile de altă dată, un sat cu oameni creştini. Spun asta pentru că duminică de duminică, biserica satului se dovedeşte a fi neîncăpătoare. Satul Căianu Mic reprezintă pentru mine centrul universului, locul în care, ori de câte ori mă întorc îmi încarc bateriile spirituale pentru a putea merge mai departe.
Rep: De la sat la oameni şi de la oameni la cel care  a devenit interpretul Alexandru Pugna. Când a avut loc întâlnirea cu muzica populară şi cum s-a produs acest lucru?
Alexandru Pugna: De cântat am cântat de mic, vreau să vă spun că eram nelipsit de la serbările şcolare dar, spun eu că primii paşi pe acest drum al promovării folclorului românesc i-am făcut atunci când am intrat în Ansamblul folcloric “Cununa de pe Someş” al Casei de Cultură “George Coşbuc” din Bistriţa, unde m-am format eu ca interpret al cântecului popular năsăudean, sub îndrumarea doamnei Elvira Botoş, un om deosebit, care de-a lungul timpului a pregătit mulţi interpreţi. Aproape toţi interpreţii au trecut prin mâna dumneaei, au beneficiat de sfaturile dumneaei şi zic eu aceasta este perioada în care eu m-am format ca interpret. Au fost apoi participările la concursuri şi festivalurile interjudeţene de folclor, şaisprezece la număr, unde am obţinut diverse premii şi  cred că cel mai important pas pe acest drum al cântecului popular a fost acela în care am câştigat trofeul “Floarea din Grădină” în 1988 şi nu pot să uit că eu am debutat la Tîrgu Mureş la Radio Tîrgu Mureş în 1984, sub îndrumarea profesorului Dumitru Buzoianu. Atunci am făcut primele înregistrări, dar am rămas un colaborator fidel al acestui post de radio prin redactorii care realizează emisiuni de folclor aici şi aş dori să o amintesc aici pe Maria Costea Lirca, un om minunat de care mă leagă o prietenie cu totul deosebită şi nu le uit nici pe colegele mele de cântec Maria Butilă şi Emilia Lateş.
Rep:Care a fost cântecul cu care a avut loc debutul oficial?
Alexandru Pugna: Mi-aduc aminte că era o doină despre război “Plugul patru boi îl trag” şi un cântec pe care l-am aşezat pe cel mai recent album, “Pe Ţibleş în sus şi-n jos”, un cântec pe care l-am auzit la un ceteraş din satul meu natal, Costan Moldovan, prin anii 80 şi pe care l-am înregistrat atunci, iar în timp am încercat să îi pun un text pentru că era o melodie de joc. Acestea sunt melodiile cu care am intrat eu în muzica populară.
Rep: Care este cântecul cel mai cunoscut sau care este asociat automat cu Alexandru Pugna?
Alexandru Pugna: Cred că  “Mândră, gura ta-i izvor” sau “Ceteră cu strună deasă”. Sunt cântece care au fost şi mai des prezentate în emisiunile de folclor.
Rep: Să facem un calcul asupra repertoriului. Câte albume a reuşit Alexandru Pugna să imprime?
Alexandru Pugna: În fonoteca de la Radio Bucureşti sunt vreo 76 de cântece pe care le-am înregistrat cu Orchestra Radio sau cu un grup instrumental condus de maestrul Ştefan Cigu de la Bistriţa. Până acum am editat patru albume: trei de folclor şi unul de colinde şi aş mai putea să adaug aici şi un album de pricesne şi cântări religioase. Am în pregătire acum, împreună cu colega mea Domnica Dologa, un album cu câteva dintre cele mai îndrăgite cântări ale Mariei Peter, un album omagial.
Rep: Definiţi folclorul.
Alexandru Pugna: Folclorul este un termen foarte complex şi cuprinde o paletă foarte largă a creaţiei neamului românesc. Reprezintă acea parte spirituală, de suflet care a fost creată de-a lungul anilor, de generaţii şi generaţii. Folclorul reprezintă cea mai frumoasă parte a ţăranului român, cea mai valoroasă şi cea cu care trebuie să ne mândrim şi să stăm drepţi şi mândrii în faţa tuturor naţiunilor, pentru că avem cele mai frumoase datini, obiceiuri, costume populare, cântece. Folclorul reprezintă sufletul românului.
Rep: Un gând pentru mureşenii care ne citesc.
Alexandru Pugna: Le doresc tuturor celor ce citesc aceste rânduri  să le dea bunul Dumnezeu sănătate, care este cea mai importantă, înţelepciune şi gând bun înspre folclor şi să poată să discearnă ce înseamnă folclor şi ceea ce înseamnă creaţie populară comercială.
A consemnat Mihai Teodor Naşca

Dorurile lui Alexandru Pugna
“Cel mai dor îmi este de copilărie, de jocul satului, atunci când feciorii veneau la Căminul Cultural cu fetele. Am prins acele vremuri în care jocul era firesc, cu ceteraşi. Stăteam acolo lângă ei ascultându-le jocul şi strigăturile. Tatăl meu mai are o soră pe care am prins-o fată fiind încă şi eram atent ce-i strigă feciorii, pentru că strigăturile nu erau întâmplătoare. Eram atent să văd cu cine juca pentru că cel care îi era mai aproape o juca trei-patru jocuri şi atunci ştiam că acela e drăguţul mătuşii mele şi mergeam şi o pâram acasă. Mi-e dor de sărbătorile de odinioară când, copil fiind auzeam în seara de Ajun, zvon de colinde, nu numai de la o ceată ci de la zeci de cete de colindători şi se auzea la vecini o colindă, la deal o altă colindă, dincolo altă colindă, răsuna satul de colinde. Era cea mai frumoasă seară şi ţin minte că bunica mea spunea mereu că nu trebuie să dormi în acea noapte ci trebuie să stăm să primim colindătorii. Uşile se ţineau deschise şi toată lumea era veselă şi desigur că acele vremuri ale copilăriei sunt cele de care îmi este cel mai dor acum”.

sursa: http://www.infoms.ro

Publicat în Articole in diverse ziare si reviste | 2 Comentarii »

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.