Alexandru Pugna: “Unii interpreţi slujesc folclorul şi unii se slujesc de folclor”

sursa: mihainasca.wordpress.com

http://www.infoms.ro

De: Mihai Teodor Naşca

Vorbim în cele ce urmează cu Alexandru Pugna, realizatorul de emisiuni. Un altfel de dialog, însă unul plin de înţelesuri. O plăcere de a discuta, la umbra răcoroasă a verii cu un om ce ştie ce face şi face lucruri bune. Construieşte acel zid despre care am mai vorbit, un zid puternic al culturii naţionale.O viziune asupra patrimoniului cultural şi mai ales o privire de ansamblu asupra stării de fapt al folclorului în secolul 21.

Rep: Cum priveşte cel care se ocupă de păstrare şi valorificare, această muncă de adunare păstrare şi de ce nu de disimulare spre ceilalţi a folclorului?

Alexandru Pugna: Fără îndoială este una dintre cele mai importante activităţi care ar trebui să se desfăşoare la un nivel cu totul aparte în toate zonele folclorice ale ţării. Vorbeam de politica paşilor mărunţi. Aşa este, dacă ne gândim la cultura neamului românesc, putem spune că această cultură cu care astăzi ne mândrim a fost sedimentată pe parcursul a generaţii şi generaţii de oameni trăitori pe aceste meleaguri. Fiecare generaţie a adunat din preaplinul sufletului său câte o părticică la cultura neamului nostru  românesc făcând acest întreg cu care astăzi ne mândrim. Avem datoria morală de a salva cât se poate din ceea ce ne-a mai rămas frumos din punct de vedere spiritual de la înaintaşii noştri şi este o datorie de onoare pentru fiecare dintre noi să încercăm să facem în  aşa fel încât creaţia populară născută în sânul satului românesc să fie dusă mai departe. Foarte mult contează oamenii care sunt puşi la conducerea instituţiilor de acest gen din judeţ. Este vorba în primul rând de Centrul Judeţean de  Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare. Este important ca acolo să lucreze oameni care cunosc acest fenomen şi care să dorească să salveze pe cât este posibil şi să repună în scenă ceea ce au creat mai frumos din punct de vedere spiritual oamenii acestor locuri. Cred că aceasta este o misiune nobilă şi pentru fiecare dintre noi este o datorie de onoare, şi mai ales pentru cei care conduc destinele judeţelor este important ca la conducerea acestor instituţii să fie oameni care să fie specialişti în domeniu, oameni care să îşi dorească acest lucru.
Rep: Cei care vin din urmă se apleacă poate mai puţin în valorificarea culturii, păstrare a obiceiurilor şi a tradiţiilor, să fie oare apectul acesta, faptul că văd muzică populară sau nu, dar prezentată ca fiind muzică populară la televizor, să fie acesta motivul pentru care să nu mai fie interesaţi de epurarea aceea necesară, de filtrul acela care trebuie să existe şi totodată obiceiurile noastre, pentru că de cele mai multe ori, din postura pe care o am, obiceiurile le mai vedem doar la televizor înregistrate, nu făcute spontan, pentru că aşa făcea mama şi tata odată, ci pentru ca să rămână document audio-video a ceea ce a fost odată.
A.P.: Tineretul din ziua de azi este mai puţin cunoscător al fenomenului folcloric, al tradiţiilor, a ceea ce au lăsat înaintaşii noştri mai frumos din punct de vedere spiritual. Este o datorie a noastră să încercăm să îi apropiem de folclor, să îi facem să înţeleagă ce reprezintă pentru ei, pentru cei care fac parte din acest neam al românilor, aceastră zestre lăsată de înaintaşii noştri. Sunt convins că dacă în alte domenii, cum ar fi cel economic sau chiar şi cel social, stăm puţin mai rău, la acest domeniu al bagajului stăm foarte bine. Suntem în fruntea naţiunilor Europei care se vrea unită, şi bogăţia spirituală a românilor este cu totul deosebită. Am văzut acest lucru în turneele pe care le-am efectuat împreună cu Ansamblul “Cununa de pe Someş” în foarte multe ţări din Europa şi nu numai şi am văzut cât de bine era primit folclorul românesc acolo şi am văzut că alte naţiuni ne-au dus în muzeu să ne mai arate cum era odinioară popular. La noi mai există sate unde oamenii în lada de zestre mai au aceste costume. Există sate în care oamenii se mai îmbracă la marile sărbătători în costumul popular. Avem o zestre spirituală deosebită, de aceea este de datoria noastră să ne-o păstrăm şi chiar dacă „satul românesc încet se retrage în cărţi, iar cărţile în bibliotecă”, aşa cum spunea poetul Ioan Mureşan de la Cluj, este un mare adevăr. Satul românesc contemporan nu mai poate fi cel de odinioară. Creaţia populară care se năştea în satul românesc de odinioară, acum în această perioadă nu mai poate avea loc. Satul se modernizează, oamenii îşi schimbă viaţa, de aceea avem datoria ca aceste datini, obiceiuri, toate aceste lucruri frumoase, costumele populare, arhitectura satului românesc să încercăm să o salvăm. Casele să se construiască în stilul adevărat, autentic, tinerii să îmbrace costumul popular. Aici vor avea şi preoţii o misiune deosebită. Măcar la marile sărbători de peste an să îi convingem pe tineri să îmbrace portul popular.

Rep: Vreau să vă mai întreb pe final, în contextul faptului că sunt foarte multe emisiuni audio, video, foarte multă presă scrie acum despre folclor, dacă nu cumva este o modă să scrii, să vorbeşti despre folclor?
A.P.: Aici aveţi mare dreptate, pentru că nu tot ceea ce se pre-zintă ca fiind folclor şi muzică populară, nu este folclor şi mu-zică populară. Vedem la unele posturi private mai ales gen un anumit gen de muzică, care se vrea folclor dar nu este. Aici este marea greşeală, deoarece dău-nează mult folclorului adevărat, aceste producţii comerciale.
Vreau să vă spun că în opinia mea personală există două categorii de interpreţi de folclor: unii care slujesc folclorul şi unii care se slujesc de folclor. Cred că aţi înţeles bine acest aspect şi ceea ce voiam să spun. La fel şi în emisiuni, sunt unele televiziuni care promovează folclorul autentic, promovează adevărul din această spiritualitate a satului românesc şi unele care sun că fac acest lucru dar de fapt fac un deserviciu prin tot felul de interpreţi şi producţii muzicale nu fac parte din spiritualitatea româ-nească. Ei ar vrea să facă parte dar nu fac prin text, linie melodică, mesaj. Aici cred că este cheia întregului răspuns. Atunci când se vrea să se promoveze folclorul autentic nu sunt prea multe emisiuni care să promoveze autenticul şi adevărul.
Rep: Dacă se spune că folclorul este un organism viu, atunci nu înseamnă că în câţiva ani tot ceea ce încearcă acum să intre în folclor ar putea să şi pătrundă în această entitate?
A.P.: Există şi acest risc, ca să spunem aşa, de a se deturna drumul folclorului, pentru că acest cuvânt folclor, este unul foarte complex care cuprinde foarte multe aspecte. Când spunem folclor nu ne gândim numai la cântecul popular, ne gândim la întreaga paletă care îl cuprinde  acest cuvânt. Există acest risc, ca să existe o detuturnare a adevărului. De aceea spun eu că este foarte important ca profesorii care se ocupă de acest aspect, ca oamenii de radio şi de televiziune care se ocupă de promovarea folclorului autentic adevărat să aibă grijă pentru a nu fi deturnat şi pentru a nu crede peste ani, că ceea ce s-a creat astăzi este folclor autentic.

Publicitate